-
Holocaust
-
Holocaust
Holocaust (în greacă „holos”-complect și „kaustos”-ars) este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”, programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler.
Cuvântul holocaust era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea violentă a unui număr mare de oameni. Spre deosebire de cuvântul masacru, de origine latină („ucidere în masă de oameni de către alți oameni”), cuvântul holocaust se putea referi și la dezastre sau catastrofe. Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit înaintea celui de-al doilea război mondial, iar alții îl folosesc pentru a descrie Genocidul armean din Primul Război Mondial.Din anii 1950, utilizarea sa a fost restrânsă și este folosită astăzi doar cu referire la masacrarea evreilor de către naziști în ajunul și în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
-
Când Hitler avea 30 de ani și participa la Primul Război Mondial, el a activat în unitatea de propagandă a armatei germane. Când în armata germană a fost descoperit un spion evreu, pe nume Adolf Gemlich, căpitanul Karl Mayr i-a trasat lui Hitler sarcina de a expune o poziție pe care o dorește oficială asupra tuturor evreilor. În data de 16 septembrie 1919, Hitler i-a adresat superiorului său, căpitanul Karl Mayr, o scrisoare cu poziția oficială propusă de el, în care apare explicit, în limba germană, expresia "Entfernung der Juden" (înlăturarea evreilor). În scrisoare Hitler descrie iudaismul ca rasă, nu ca religie, care s-a conservat prin "mii de ani de endogamie", principalul obiectiv urmărit de adepți fiind "banii și puterea". Hitler a precizat clar: "Nu vreau niciun evreu în țara în care trăiesc eu și nu-i vreau înlăturați prin pogromuri dezorganizate. Îi vreau exterminați printr-un sistem legal al guvernului.Partidul nazist sub conducerea lui Adolf Hitler a venit la putere în Germania pe 30 ianuarie 1933, și persecuția și exodul celor 525.000 de evrei din Germania a început aproape imediat. În autobiografia sa Mein Kampf (1925), Hitler își afirmase deschis ura față de evrei, și a dat ample avertismente cu referire la intențiile lui de a-i elimina din viața politică, culturală și intelectuală a Germaniei. Nu a scris că va încerca să-i extermine, dar în particular fusese explicit și în acest sens.
-
În 1935, Hitler a introdus Legile de la Nürnberg, care i-au privat pe evreii germani de cetățenie și de toate drepturile civile.
-
Lagărele de muncă și de concentrare (1933-1945)
În perioada premergătoare alegerilor din 1933, naziștii au început să-și intensifice actele de violență pentru a face ravagii în rândurile opoziției. Prin cooperarea autorităților locale, au înființat lagăre pe post de centre de concentrare în Germania. Unul din primele astfel de lagăre a fost Dachau, deschis în martie 1933. Aceste prime tabere au fost înființate pentru a încarcera, tortura sau ucide doar deținuți politici, cum ar fi comuniști sau social-democrați.
Aceste prime închisori—de regulă depozite sau subsoluri de clădiri—au fost ulterior consolidate și transformate în lagăre complete, administrate central și aflate în afara orașelor. Până în 1942, șase mari lagăre de exterminare au fost înființate în Polonia ocupată de naziști. După 1939, lagărele au devenit din ce în ce mai mult locuri unde evrei și prizonieri de război erau fie uciși, fie forțați să trăiască o viață de sclav, malnutriți și torturați.Se estimează că germanii au înființat 15.000 de lagăre în țările ocupate, multe dintre ele în Polonia.Noile lagăre erau plasate în regiuni cu populații mari de evrei, romi, comuniști sau membri ai elitelor poloneze, inclusiv în Germania. Transportul prizonierilor se desfășura adesea în condiții îngrozitoare, în vagoane de marfă, în care mulți mureau înainte de a ajunge la destinație. -

